Despre burnout, boreout, workaholism… și alți demoni ai zilelor noastre, cu psihologii Dragoș Iliescu și Cătălin Nedelcea, în cadrul Întâlnirilor ICUB 2

A doua ediție a Întâlnirilor ICUB, intitulată “Despre burnout, boreout, workaholism… și alți demoni ai zilelor noastre”, îi are ca invitați pe psihologii Dragoș Iliescu și Cătălin Nedelcea, doi specialiști de top în domeniul psihologiei organizaționale, a muncii și a stării de bine la locul de muncă.

Pornind de la faptul că, în 2019, Organizația Mondială a Sănătății a inclus burnout-ul în clasificarea internațională a bolilor și a problemelor de sănătate conexe ca fenomen ocupațional, ne-am propus să aflăm ce se ascunde în spatele „avalanșei” de termeni prin care este descris fenomenul și să explicăm realitățile pe care le presupune, cauzele și implicațiile lui, precum și eventualele soluții și recomandări pentru prevenirea unor astfel de situații.

Ce este burnout-ul? Ce este boreout-ul? Ce este workaholism-ul? Cum se manifestă aceste fenomene și care sunt cauzele lor? Cât țin ele de organizație, de stat și de individ? Există soluții pentru aceste fenomene? Ce ar trebui să facă organizațiile pentru a preveni și gestiona burnout-ul? Ce ar trebui să facă statul? Cum construim un mediu de lucru sănătos? Cum stăm în România cu fenomenul burnout-ului? Cum se raportează românii la mediile organizaționale din care fac parte? Care este legătura dintre burnout și afecțiuni mintale precum depresia sau anxietatea? Cât de mult contează echilibrul între viața personală și viața profesională în prevenirea burnout-ului? Cum construim un mediu de lucru sănătos în mediul universitar? Ce este Clinica de Asistare și Intervenție Psihologică și Educațională a UB și ce își propune?

La toate aceste întrebări și la multe altele ne răspund cercetătorii Dragoș Iliescu și Cătălin Nedelcea în prezenta ediție a Întâlnirilor ICUB.

Printre cele mai importante concluzii ale discuției enumerăm:

Nu este deloc favorabilă situația în care presiunea și provocarea lipsesc complet, dar la fel de defavorabilă este situația în care presiunea și stresul devin prea mari.
În general, burnout-ul nu se datorează angajatului, ci organizației. Indiferent de resursele personale și de reziliența angajatului, dacă mediul de lucru este unul extrem de negativ, angajatul va ajunge în mod automat la burnout.
Ca atare, este responsabilitatea organizațiilor să afle că există o problemă și să ia măsuri potrivite pentru a preveni și rezolva fenomenul burnout-ului în cadrul propriei organizații.
Leadership-ul organizațiilor este o componentă extrem de importantă în burnout, putând reprezenta fie un factor protectiv, fie unul de vulnerabilizare.
Și în ceea ce privește acest fenomen ocupațional, România este profund europeană, dar se caracterizează printr-o mai mare necunoaștere, neînțelegere și stigmă, atât în această privință, cât și în ceea ce privește afecțiunile mintale în general.
Ne lipsește reflexul de a identifica fenomene precum burnout-ul, atât la noi înșine, cât și la cei din jur, fapt valabil și în cazul angajaților, și în cel al managerilor.
Totodată, România se caracterizează prin subdezvoltarea serviciilor de sănătate mintală, numărul de specialiști per locuitor fiind mult mai mic decât în țările din Vestul Europei sau SUA și printr-o decontare extrem de redusă a unor servicii de consiliere psihologică și psihoterapie în sistemele de sănătate publică. În plus, în ciuda costurilor uriașe pentru economie, nu se dă nici pe departe aceeași importanță sănătății mintale ca sănătății fizice, fapt care se vede și în bugetele alocate, iar accesul la serviciile de profil este extrem de dificil.
Există o responsabilitate publică, socială, guvernamentală în ceea ce privește prevenirea și gestionarea unor fenomene precum burnout-ul.
România ar trebui să urmeze exemplul unor state europene care au adoptat prevederi strict aplicabile pe sănătate ocupațională. Ca atare, angajatorii ar trebui obligați prin lege să își asume responsabilitatea pentru stresul pe care îl generează. Aceasta cu atât mai mult cu cât stresul cronicizat poate conduce în doi-trei ani la afecțiuni cardiovasculare, care sunt ireversibile și care reprezintă, de altfel, principala cauză de deces în multe țări. În consecință, statul ar trebui să intervină ferm și să-și protejeze cetățenii în raport cu angajatorii.
Prevenția este și în cazul acestui fenomen preferabilă intervenției. Dincolo de beneficiile pentru individ, prevenția este favorabilă și în ceea ce privește bugetul de sănătate, având costuri mai mici decât intervenția.

Despre toate acestea și despre multe altele, în cea de-a doua ediție a Întâlnirilor ICUB, Despre burnout, boreout, workaholism… și alți demoni ai zilelor noastre, cu psihologii Dragoș Iliescu și Cătălin Nedelcea.

Psihologul Dragoș Iliescu este profesor universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și director al Școlii Doctorale în Psihologie și Științele Educației a UB. Mai multe informații despre Dragoș Iliescu sunt disponibile aici.

Psihologul Cătălin Nedelcea este profesor universitar doctor la aceeași facultate și director al Clinicii de Asistare și Intervenție Psihologică și Educațională (CAIPE) din cadrul Universității din București. Mai multe informații despre Cătălin Nedelcea pot fi accesate aici.

Întâlnirile ICUB au fost concepute ca un cadru de discuție pentru teme relevante, abordate dintr-o perspectivă inter-, trans- și multidisciplinară. Ca atare, obiectivul principal al acestei serii de întâlniri și discuții este să releve caracterul caleidoscopic al unor fenomene și să contrazică, astfel, privirea unilaterală și marcată de certitudini asupra unor problematici sau evenimente.