(English version below)
Miercuri, 6 mai 2026, Universitatea din București, prin intermediul Platformei ArchaeoSciences a Institutului de Cercetare al Universității din București (ASp-ICUB), a organizat o sesiune de plantare experimentală în colaborare cu Grădina Botanică „D. Brandza” și Facultatea de Biologie.
Parte a cursului intensiv de tip hibrid “Archaeobotanical Contributions to Understanding the Non‑/Human Past”, activitatea a oferit studenților posibilitatea de a explora, într‑un cadru practic, dimensiunile fizice și sociale ale agriculturii timpurii.
Cursul este coordonat de Dr. Dragana Filipović, profesor invitat la Institutul de Cercetare al Universității din București și cercetător la Universitatea din Algarve, iar sesiunea de plantare a fost co-organizată de Sebastian-Valeriu Dumitrescu, student-doctorand și asistent de cercetare în cadrul Platformei ArchaeoSciences. Studenți ai Facultății de Biologie au lucrat alături de cercetători și de personalul Grădinii Botanice, utilizând exclusiv unelte manuale (lopeți, sape, greble), fără echipament automat. Activitatea a constat în pregătirea unei parcele din cadrul Grădinii Botanice, prelucrarea solului prin săpare și afânare, construirea unui gard simplu de nuiele în jurul perimetrului, precum și plantarea unui amestec de semințe, incluzând atât specii documentate în contexte preistorice (grâu vechi, orz, mei), cât și plante moderne (roșii, ardei). De asemenea, participanții au transportat manual apa necesară irigării parcelei, recreând etape și activități pe care fermierii timpurii le-ar fi realizat.
Exercițiul a oferit studenților posibilitatea de a participa la un studiu experimental: prin măsurarea duratei de desfășurare a activităților și prin evaluarea subiectivă a efortului fizic (curățarea terenului, săparea, împrejmuirea, udarea), participanții au dobândit o înțelegere directă a costurilor calorice și fizice implicate în practicile agricole timpurii. Această abordare a deschis noi direcții de reflecție privind modul în care activitățile zilnice puteau influența organizarea socială, diviziunea muncii și structurile comunitare în preistorie – teme încă insuficient abordate în cercetarea arheologică actuală.
Plantarea experimentală a reprezentat una dintre componentele practice ale curriculumului hibrid al cursului. Sesiunile anterioare au inclus flotația și cernerea probelor arheobotanice, analiza microscopică a resturilor vegetale și operarea cu baze de date arheobotanice. Aceste activități practice completează cursurile și contribuie la familiarizarea studenților atât cu potențialul metodologic, cât și cu limitele interpretative ale arheobotanicii.
Demersul acesta constituie un prim pas din viitorul proiect „Grădina Preistorică” din cadrul Grădinii Botanice, un spațiu experimental și educațional. Scopul este continuarea explorării întrebărilor de cercetare arheologică și antropologică legate de grădinărit și agricultura timpurie, oferind un laborator viu pentru înțelegerea interacțiunilor dintre comunitățile umane și mediul vegetal în trecut.
Experimental Archaeobotany – UB Students Rediscover Prehistoric Agriculture
On Wednesday, 6 May 2026, the University of Bucharest, through the ArchaeoSciences Platform of the Research Institute of the University of Bucharest (ASp-ICUB), organized an experimental planting session in collaboration with the “D. Brandza” Botanical Garden and the Faculty of Biology.
Part of the intensive hybrid course “Archaeobotanical Contributions to Understanding the Non-/Human Past,” the activity provided students with the opportunity to explore, in a practical setting, the physical and social dimensions of early agriculture.
The course is coordinated by Dr. Dragana Filipović, visiting professor at ICUB and researcher at the University of Algarve. The planting session was co-organized by Sebastian-Valeriu Dumitrescu, PhD student and research assistant within the ArchaeoSciences Platform. Students from the Faculty of Biology worked alongside researchers and Botanical Garden staff, using exclusively manual tools (spades, hoes, rakes), without any mechanized equipment. The activity involved preparing a plot within the Botanical Garden, processing the soil through digging and loosening, constructing a simple wattle fence around the perimeter, and planting a mixture of seeds, including both species documented in prehistoric contexts (ancient wheat, barley, millet) and modern plants (tomatoes, peppers). Participants also manually transported water for irrigation, recreating stages and activities likely performed by early farmers.
The exercise enabled students to take part in an experimental study: by measuring the duration of activities and through subjective assessments of physical effort (clearing the land, digging, fencing, watering), participants gained a direct understanding of the caloric and physical costs involved in early agricultural practices. This approach opened new avenues of reflection regarding how daily activities may have influenced social organization, division of labor, and community structures in prehistory—topics that remain insufficiently explored in current archaeological research.
The experimental planting represented one of the practical components of the course’s hybrid curriculum. Previous sessions included flotation and sieving of archaeobotanical samples, microscopic analysis of plant remains, and work with archaeobotanical databases. These practical activities complement the lectures and contribute to familiarizing students with both the methodological potential and interpretative limitations of archaeobotany.
This initiative constitutes a first step toward the future “Prehistoric Garden” project within the Botanical Garden—an experimental and educational space. Its aim is to continue exploring archaeological and anthropological research questions related to gardening and early agriculture, offering a living laboratory for understanding interactions between human communities and the plant environment in the past.