Echipa românească formată din patru cercetători de la Universitatea din București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB) se află în plină activitate de teren în Antarctica în cadrul expediției ROICE 2026.
După o amânare a ultimei etape a călătoriei, dictată de condițiile meteorologice nefavorabile, care le-a prelungit șederea în Punta Arenas (Chile), cercetătorii Iris Tușa, Georgiana Grigore, Ovidiu Vrâncianu și Roxana Cristian au ajuns de câteva zile pe Insula King George, unde sunt găzduiți în cadrul stației King Sejong, operată de Korea Polar Research Institute, alături de echipe de cercetare din Coreea de Sud, Turcia și Portugalia.
Acolo ei desfășoară o activitate intensă atât prin incursiuni de teren solicitante și provocatoare, cât și prin prelucrarea primară de laborator a probelor, derulată de multe ori pe timpul nopții.
Până în prezent, echipa a desfășurat activități de teren zilnice în zone precum Sejong Hill, Araon Valley, Marian Cove, ASPA 171 și Haeundae Beach, de unde au colectat probe de sol și de apă, documentând micro-ecosisteme și parcurgând trasee solicitante, cu temperaturi greu de suportat și vânturi puternice.
Relevanța demersului
Prin demersul lor deopotrivă curajos și necesar, cercetătorii români prezenți zilele acestea în Antarctica își propun să contribuie în mod esențial la înțelegerea unora dintre cele mai presante provocări de natură societală:
- Impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității: felul în care ecosistemele fragile reacționează la modificări rapide de temperatură și habitat, ca indicator timpuriu al modificărilor climatice.
- Rolul permafrostului ca rezervor biologic: pe de o parte, riscurile biologice emergente; pe de altă parte, oportunitățile de identificare a unor biomolecule cu potențial farmacologic.
- Adaptarea organismului uman la stresul termic: răspunsurile fiziologice în condiții extreme, cu aplicații în medicina mediului, prevenție și sănătate ocupațională.
Ca atare, miza ROICE 2026 este una cât se poate de concretă, inclusiv pentru România: datele și observațiile obținute în Antarctica vor contribui la dezvoltarea unor direcții strategice în climatologie, biosecuritate, sănătate publică și în explorarea de soluții biomedicale inspirate din mecanismele de adaptare ale vieții la extrem.
Mai multe informații despre această expediție desfășurată de Universitatea din București, prin Facultatea de Biologie și Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice din București (INCDSB) pot fi accesate aici și aici.
