(English version below)
Miercuri, 7 mai 2025, Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) vă invită la prezentarea “Technology without Nature and Mind without Reason: towards a semiotic theory of technology”, susținută de Alin Olteanu.
Evenimentul va avea loc începând cu ora 12:30 exclusiv online, prin intermediul platformei Google Meet, la link-ul disponibil aici.
Pentru mai multe detalii scrieți la adresa de e-mail: events@icub.unibuc.ro.
Alin Olteanu este conferențiar universitar la Institutul de Științe ale Limbii din cadrul Universității de Studii Internaționale din Shanghai. Este cercetător de top în abordările semiotice ale educației și literației.
În prezent, este profesor invitat la Secția de Științe Sociale a Institutului de Cercetare al Universității din București (ICUB).
Proiectul său în cadrul ICUB, “Putting imagination back in imaginary: a cognitive and sociotechnical theory of affordances” vine ca urmare a interesului pe care Alin îl are cu privire la modul în care digitalizarea extinde cunoașterea și multiplică modalitățile de reprezentare socială, contribuind astfel la apariția unor noi imaginare sociale. Acesta este un efort teoretic de a apropia științele cognitive și sociale prin evidențierea relației dintre imaginație, ca abilitate cognitivă de a exprima virtual lumi posibile, și imaginare, în sensul de construcții sociale oferite prin intermediul infrastructurilor tehnice. Pentru a urmări acest lucru, Alin își propune să contribuie la crearea, în cadrul ICUB, a unui hub pentru studiul impactului pe care evoluțiile tehnologice îl au asupra societății.
Despre prezentare
În cadrul evenimentului, Alin Olteanu va prezenta proiectul său în cadrul ICUB, Putting imagination back in imaginary: A cognitive and sociotechnical theory of affordances. El consideră că realizarea unei punți teoretice între conceptul cognitiv de imaginație și conceptul social (și tehnic) de imaginar este cheia dezvoltării unei teorii semiotice a tehnologiei. Astfel, proiectul își propune să aducă împreună aceste concepte într-un cadru semiotic cuprinzător, pe care Alin îl găsește esențial în susținerea tezei Mind-Technology (Clowes et al. 2018; Fuller 2022), conform căreia mintea umană și tehnologia sunt procese continue. În mod specific, această teorie permite interpretarea tehnologiei ca fiind transformarea minții în următoarea ei stare.
Potrivit lui Alin Olteanu, teza Mind-Technology reprezintă un proiect cuprinzător menit să depășească moștenirea ontologiilor dualiste care încă persistă în filosofia minții. În timp ce în actuala revoluție tehnologică științele umaniste și sociale devin discursuri despre tehnologie, semiotica, lingvistica, studiile de discurs și, în general, studiul semnificației încă nu reușesc să dezvolte abordări sistematice ale tehnologiei. Acest lucru se datorează atât tradiției puternic analitice din filosofia tehnologiei, cât și umanismului clasic persistent în studiul semnificației, ambele alimentând ontologiile dualiste.
Ambele direcții de cercetare, ajunse acum într-o fundătură, sunt înrădăcinate în cultura academică glotocentrică (language-centrism; Sebeok 2001, Petrilli 2014), de asemenea, o sursă principală pentru crizele contemporane, având în vedere baza imaginarelor socio-tehnice antropocentrice (Jasanoff, Kim 2015). De altfel, astfel de imaginare au condus la industriile și societățile umane care au transformat Holocenul în Antropocen. Alin Olteanu dezvăluie erorile unor astfel de imaginare adoptând semiotica pragmatică a lui C. S. Peirce, în care activitatea minții este interpretată ca Semioză, în loc de Rațiune. După cum explică el, semiotica cognitivă de ultimă generație (Paolucci 2021) poate face un pas major în eliberarea societăților contemporane de imaginare care favorizează nesustenabilitatea. Susținând în special abordările externaliste actuale ale minții (Clark, Chalmers 1998), această viziune semiotică consideră înșelător conceptul romantic european de Natură, ca fundament pentru imaginarele socio-tehnice moderne care sunt atât nesustenabile, cât și discriminatorii.
Cheia argumentului său constă în separarea cunoașterii și a creației de semnificație în fenomene distincte, pe care noțiunea de Rațiune le confundă. În această dimensiune semiotică, arată el, raționamentul este considerat condițional (modal) și situat, ca evaluare a posibilului, nu a viitorului, nu a prezentelor reale (Pietarinen, Beni 2022). Acest lucru indică faptul că toată activitatea minții, chiar și în absența percepției și a cunoașterii, este activată de capacitatea organismului de a simula, care în cazul animalelor complexe ia o formă cognitivă, cum e imaginația.
În această prezentare, Alin Olteanu își va explica teoria pas cu pas, arătând deopotrivă rezultatele pe care le-a obținut până în prezent și care sunt următorii pași, dar și cum este marcat acest domeniu în publicații de specialitate.
Referințe
Clark, A., Chalmers, D. 1998. The extended mind. Analysis 58(1): 7-19.
Clowes, R., W., Gärtner, K., Hipólito, I. Eds. The mind-technology problem: Investigating minds, selves and 21st Century artefacts, pp. 275-321. Springer.
Jasanoff, Sheila; Kim, Sang-Hyun. (2015). Eds. Dreamscapes of modernity: Sociotechnical imaginaries and the fabrication of power. University of Chicago Press.
Fuller, S. 2022. The mind technology problem. Postdigital Science and Education 4:247–252.
Paolucci, C. 2021. Cognitive semiotics: Integrating signs, minds, meaning and cognition. Cham: Springer.
Petrilli, S. 2014. The critique of glottocentrism. Chinese Semiotic Studies 10(1): 25-41.
Pietarinen, A-.V., Beni, M. D. 2021. Active inference and abduction. Biosemiotics 14: 499-517.
Sebeok, T.A. (2001). Global semiotics. Indiana University Press.
ICUB invites you to the presentation “Technology without Nature and Mind without Reason: towards a semiotic theory of technology”, delivered by Alin Olteanu, from Shanghai International Studies University
On Wednesday, 7 May 2025, The Research Institute of the University of Bucharest (ICUB) invites you to the presentation “Technology without Nature and Mind without Reason: towards a semiotic theory of technology”, delivered by Alin Olteanu.
The event will begin at 12:30 and will take place exclusively online, on Google Meet Platform, at this link.
Further details at e-mail: events@icub.unibuc.ro.
Alin Olteanu is Associate Professor at the Institute of Language Sciences of Shanghai International Studies University. He is a leading scholar in the semiotic approaches to education and literacies.
In the present, he is visiting professor at the Social Sciences Section of the Research Institute of the University of Bucharest (ICUB).
His visiting project at ICUB, “Putting imagination back in imaginary: a cognitive and sociotechnical theory of affordances” stems from Alin’s interest in how ongoing digitalization is extending cognition, pluralizing social representation modalities and thus producing new social imaginaries. This is a theoretical effort to bridge cognitive and social sciences by reflecting on the relation between the imagination, as a cognitive capacity to virtually entertain possible worlds, and imaginaries, as social constructions afforded through technical infrastructures. To pursue this, Alin is interested in creating a hub for the study of technological futures at ICUB.
About the presentation
Within the event, Alin Olteanu will present his ICUB project, Putting imagination back in imaginary: A cognitive and sociotechnical theory of affordances. He considers that bridging the theoretical gap between the cognitive concept of imagination and the social (and technical) concept of imaginary is the crux of developing a semiotic theory of technology. The project aims to bring these two together under an encompassing semiotic framework, which Alin Olteanu finds instrumental in supporting the Mind-Technology Thesis (Clowes et al. 2018; Fuller 2022), namely that mind and technology are continuous processes. Specifically, this enables construing technology as the mind’s outworking itself into its next state.
According to Alin Olteanu, the Mind-Technology Thesis is a compelling project to eschew a still enduring dualist substance ontology heritage in philosophy of mind. While in the current technological revolution the humanities and social sciences are becoming discourses on technology, semiotics, linguistics, discourse studies and, in general, the study of meaning fail to develop systematic approaches to technology. This is due both to the strongly analytical tradition in philosophy of technology and lingering classical humanism in the study of meaning, both which have fueled dualist ontologies.
Both these lines of inquiry, which have now reached a dead-end, are rooted in academic glottocentric culture (language-centrism; Sebeok 2001, Petrilli 2014), also a main source for contemporary crises, given its underpinning of anthropocentric sociotechnical imaginaries (Jasanoff, Kim 2015). Such imaginaries ushered the human industries and societies that unbalanced the Holocene into the Anthropocene. Alin Olteanu unravels the fallacies of such imaginaries by adopting C. S. Peirce’s pragmatic semiotics, where the mind’s work is construed as semiosis, instead of Reason. As he explains, the state-of-the-art cognitive semiotics (Paolucci 2021) can take a major step in liberating contemporary societies from imaginaries that foster unsustainability. Particularly, supporting current externalist accounts of mind (Clark, Chalmers 1998), this semiotic view deems the European Romantic concept of Nature misleading, as foundational for modern sociotechnical imaginaries that are both unsustainable and discriminating.
The crux of his argument lies in disentangling cognition and meaning-making as distinct phenomena, which the notion of Reason confuses. In the semiotic vein he suggests, reasoning is deemed conditional (modal) and situated, as assessing possible not futures, not actual presents (Pietarinen, Beni 2022). This indicates that all mind-work, even in the absence of perception and cognition, is enabled by organism’s capacity to simulate, which in the case of complex animals takes a cognitive form, as imagination.
In this presentation, Alin Olteanu will unfurl his argument step by step, explaining what he has developed so far, what are his next undertakings and how this is mapped in publications.
References
Clark, A., Chalmers, D. 1998. The extended mind. Analysis 58(1): 7-19.
Clowes, R., W., Gärtner, K., Hipólito, I. Eds. The mind-technology problem: Investigating minds, selves and 21st Century artefacts, pp. 275-321. Springer.
Jasanoff, Sheila; Kim, Sang-Hyun. (2015). Eds. Dreamscapes of modernity: Sociotechnical imaginaries and the fabrication of power. University of Chicago Press.
Fuller, S. 2022. The mind technology problem. Postdigital Science and Education 4:247–252.
Paolucci, C. 2021. Cognitive semiotics: Integrating signs, minds, meaning and cognition. Cham: Springer.
Petrilli, S. 2014. The critique of glottocentrism. Chinese Semiotic Studies 10(1): 25-41.
Pietarinen, A-.V., Beni, M. D. 2021. Active inference and abduction. Biosemiotics 14: 499-517.
Sebeok, T.A. (2001). Global semiotics. Indiana University Press.
